Importanta testarii alergologice in acest sezon

Sosirea primaverii produce la unele persoane accentuarea simptomatologiei astmului bronsic, rinitei alergice, conjunctivitei alergice, angioedemului sau a urticariei, ceea ce determina o scadere a calitatii vietii acestei  grupe de pacienti.

Principalele simptome ale afectiunilor alergice sunt reprezentate de tuse, stranut, rinoree (curgerea nasului) sau obstructie nazala, prurit (mancarime) faringian/nazal/ocular, ochi roşii, inlacrimaţi. Preventia simptomatologiei este importanta si se poate realiza prin identificarea alergenelor de mediu implicate in producerea raspunsului imun.

In baza biletului de trimitere de la medicul de familie, puteti  beneficia, in cadrul Policlinicii ASTRA, de cea mai variata si complexa gama de testari cutanate alergologice efectuata de catre dr.  Mara Alina, medic specialist alergologie si imunologie clinica.

Advertisements

Helicobacter pylori, “ un chirias periculos”

Helicobacter pylori (Hp) este o bacterie spiralata care colonizeaza mucoasa stomacului si a duodenului, rezistand intr-un mediu extrem de acid. Este una dintre cele mai frecvente infectii bacteriene  la om, estimandu-se ca afecteaza aproximativ 50% din populatia globului. Infectia cu Hp se dobandeste in copilarie si rezista in organism zeci de ani sau chiar toata viata.

Organizatia Mondiala a Sanatatii a clasat Hp in categoria agentilor cancerigeni. Prevalenta infectiei variaza de la o tara la alta, fiind crescuta in tarile slab dezvoltate si considerabil mai redusa in tarile cu nivel economic ridicat. In tarile in curs de dezvoltare infectia apare inainte de 10 ani, iar incidenta ei creste cu varsta, astfel incat 80% din populatia pana la 50 ani este infectata.

Se presupune ca sursa principala de infectare cu Hp este apa murdara, produsele alimentare, dar si contactul cu persoanele infectate cu acest microb.

Transmiterea infectiei Hp printre membrii unei familii este posibila prin utilizarea in comun a veselei sau printr-un contact fizic foarte apropiat (de exemplu, prin sarut).

Unele dintre simptomele prin care se manifesta infectia cu Hp sunt:

  • durerile si disconfortul abdominal;
  • pirozisul (arsurile la stomac);
  • eructatiile (ragaiala);
  • balonarea;
  • senzatia de satietate precoce sau de foame persistenta, chiar si dupa masa;
  • alte tulburari gastrice (indigestie).

Nu exista nici un simptom specific al infectiei cu Hp. Cu alte cuvinte, infectia cu Hp nu poate fi diagnosticata doar in baza unor simptome.

Hp se face vinovata si de respiratia urat mirositoare. Ultimele cercetari au dovedit ca aceasta bacterie traieste si in gurile persoanelor infectate, unde se asociaza cu alte bacterii, cauzand mirosul neplacut al gurii.

Multe persoane care au o infectie cu Hp nu prezinta nici un semn sau simptom, in timp ce alte persoane dezvolta complicatii. Natura acestor diferente nu este pe deplin inteleasa in momentul de fata. In unele cazuri insa, infectia cu Hp poate determina gastrite simptomatice, ulcer gastric sau duodenal – care pot prezenta la randul lor complicatii serioase (ca hemoragia digestiva, sau poate chiar favoriza aparitia cancerului gastric).

Factorii de risc care favorizeaza evolutia catre un cancer gastric sunt predispozitiile familiale, factorii de mediu precum fumatul si consumul exagerat de sare si infectarea cu o tulpina foarte virulenta a bacteriei Heliobacter pylori.

Metode de investigare:

  • testul anticorpilor serici– consta in depistarea anticorpilor serici impotriva Hp; testul pozitiv (exista anticorpi) – semnifica fie o infectie recenta, fie o infectie in trecut;
  • testul respirator cu uree– acest test identifica prezenta infectiei la nivel gastric; testul nu este totdeauna disponibil;
  • testarea prezentei antigenului la nivelul scaunului– se poate face pentru confirmarea infectiei cu Hp sau pentru evaluarea raspunsului la tratament (confirmarea vindecarii bolii sau persistentei ei);
  • biopsia gastrica– consta in prelevarea unor mici portiuni din mucoasa gastrica sau duodenala in timpul endoscopiei gastrice; cu ajutorul biopsiei gastrice se pot efectua o serie de teste care identifica infectia cu Hp.

Tratamentul infectiei cu Hp consta in administrarea unei combinatii de antibiotice care sa distruga bacteria, eradicand infectia.

Distrugerea bacteriei Hp este esentiala de indata ce a fost pusa in evidenta, in special pentru a evita riscurile de cancer la stomac.

Este important de stiut ca aceasta bacterie dezvolta rapid rezistenta la antibiotice, distrugerea sa fiind dificila, iar recidivele pot fi deseori intalnite. Tratamentul trebuie indicat de medicul de familie, medicul internist sau gastroenterolog.

DR. ARCOMITA DOINA
medic specialist medicina interna

Consultatii gratuite cu bilet de trimitere de la medicul de familie !

Vertijul

Vertijul, simptom frecvent intalnit in patologia neurologica, este perceput de pacienti ca o senzatie falsa de miscare, in care simt ca se invart sau ca mediul inconjurator se invarte in jurul lor. In unele cazuri, se insoteste de fenomene neurovegetative (greata, varsaturi, transpiratii, paloare). Ameteala poate sa apara la orice varsta si in orice moment al zilei in context de oboseala, stres, hipoglicemie sau anemie.

Vertijul poate fi: periferic, de cauza centrala sau de alte cauze.

Vertijul periferic este datorat unor tulburari la nivelul sistemului nervos periferic: vertijul paroxistic pozitional benign, boala Ménière (vertij sever, asociat cu tinitus si scadere progresiva a auzului), spondiloza cervicala, neuronita vestibulara.

Vertijul de cauza centrala este produs de tulburari la nivelul sistemului nervos central: accidente vasculare cerebrale, scleroza multipla, tumori cerebrale, etc.

Vertijul de alte cauze poate fi produs de: medicamente (anticonvulsivante, aminoglicozide, antidepresive, diuretice, etc), cafeina, alcool, nicotina, droguri, cauze psihologice (depresie, anxietate).

O examinare atenta a urechii, a miscarilor oculare si a sistemului nervos poate identifica tipul de vertij. De asemenea, pot fi necesare mai multe teste specifice vestibulare, teste ce exploreaza nistagmusul caracteristic (miscari sacadate ale globilor oculari) sau teste pentru detectarea acuitatii auditive. Daca se suspecteaza spondiloza cervicala, se poate efectua o radiografie in aceasta regiune. Rezonanta magnetica sau tomografia cerebrala pot fi indicate pentru a identifica o afectiune organica a creierului.

Tratamentul vertijului depinde de cauza si de severitatea simptomelor. Reabilitarea vestibulara consta ȋntr-un program de exercitii pentru echilibru si miscari oculare. Medicamentele care actioneaza asupra urechii interne (supresantele vestibulare ca antihistaminele, scopolaminele) pot diminua capacitatea creierului de a ajusta semnalele anormale legate de echilibru generate de particulele de la nivelul urechii interne. Antiemeticele pot fi folosite pentru controlul gretei si varsaturilor care acompaniaza vertijul. Daca vertijul este provocat de un accident vascular cerebral se va administra tratamentul specific indicat de catre medicul specialist neurolog.

DR. MORARU MARIANA
medic specialist NEUROLOG
Consultații gratuite cu bilet de trimitere de la medicul de familie !