Hipertensiunea arteriala si sarcina

Hipertensiunea la gravide reprezinta o complicatie severa a sarcinii, cu repercursiuni atat asupra gravidei cat si a fatului. Apare la 2% – 3% dintre gravide. Exista mai multe forme de hipertensiune la gravide:

  • Hipertensiunea preexistenta sarcinii;
  • Preeclampsia si eclampsia;
  • Hipertensiunea preexistenta sarcinii cu preeclampsie suprapusa;
  • Hipertensiunea tranzitorie.

Diagnosticarea hipertensiunii la gravide se face daca apar valori tensionale crescute (>140/90 mmHg) la doua masuratori diferite ale tensiunii arteriale, la 2 ore distanta.

Ce este preeclampsia?

Preeclampsia este o forma de hipertensiune ce poate afecta, teoretic, orice organ matern si semnifica, pe langa valorile tensionale crescute si eliminarea de proteine prin urina.

         Cauzele preeclampsiei nu sunt inca complet elucidate, dar sunt implicati: factori de dezvoltare anormala a placentei (ce nu modifica suficient calibrul vaselor ce transporta sange catre fat), factori genetici (apar cu o frecventa crescuta la gravidele, la care mama sau surorile au avut preeclampsie), factori imunologici (modificarile placentare in preeclampsie asemanatoare cu cele din rejetul grefei la pacientii transplantati), factori nutritionali (consumul de fructe si vegetale este asociat cu productia de antioxidanti ce reduc tensiunea arteriala).

Factorii de risc pentru aparitia preeclampsiei sunt obezitatea, sarcina gemelara, varsta materna, prezenta sindroamelor metabolice.

Complicatiile preeclampsiei pot fi atat materne, cat si fetale. Complicatiile materne sunt eclampsia (aparitia convulsiilor), sindromul Hellp (aparitia unor modificari ale parametrilor biochimici), dezlipirea placentei, accidentul vascular cerebral, cronicizarea hipertensiunii. Complicatiile fetale implica nasterea prematura, hipotrofia fetala, moartea fetala intrauterina.

Depistarea preeclampsiei se face de obicei tardiv, in trimestrul III de sarcina, cand se incearca scaderea farmacologica a incidentei complicatiilor si scaderea efectelor adverse prin stabilirea varstei gestationale la care are loc nasterea si a centrului medical in care se va desfasura nasterea.

In prezent se incearca depistarea gravidelor cu risc crescut, care ar beneficia de profilaxia cu Aspenter inainte de 16 saptamani, reducerea aparitiei preeclampsiei si numarului de nasteri premature. Acest lucru poate fi realizat prin combinarea ecografiei Doppler cu determinarea unor biomarkeri din sangele matern.

Este cunoscut ca, preeclampsia este un efect al placentatiei defectuoase manifestata prin cresterea rezistentei la flux in arterele uterine. Studii multiple au aratat cresterea indicelui de pulsatilitate in arterele uterine, in preeclampsie, in trimestrul I, in trimestrul II si in trimestrul III.

Depistarea biomarkerilor (arginina, glicerol, isovalerat) in primul  trimestru de sarcina, combinata cu ecografia Doppler (indice de pulsatilitate pe arterele uterine) au o sensibilitate de detectie precoce a preeclampsiei de 90% si o specificitate de 88%. Studiile efectuate recent au aratat ca, tratamentul cu Aspenter (la gravidele identificate cu risc crescut de a dezvolta preeclampsie) reduce acest risc cu 50% si riscul de nastere prematura cu mai mult de 90%.

dr-voiasciuc

DR. VOIASCIUC VALENTIN
medic specialist obstetrica-ginecologie

Advertisements